lunedì 19 dicembre 2016

AUGURI DI BUON NATALE E FELICE ANNO NUOVO

VI  AUGURO  DI  TRASCORRERE 
UN  NATALE  SERENO,
UN  CAPODANNO SCOPPIETTANTE
ED  UN  ANNO  NUOVO
CHE VEDA REALIZZATO
OGNI  VOSTRO  DESIDERIO.
AUGURIIIIIIII .........

lunedì 12 dicembre 2016

E' LA NOTTE RI NATALI



E' la notte ri Natali
è la festa principali
e scinneru li pasturi
pà adurari nostru Signuri;

Bambineddu ruci ruci
iù ti portu li me nuci
ti li scacciu e ti li manci
accussì stà zittu e nun chianci;

Bambineddu ruci assai
lu granatu ti purtai
ti li manna la mamma mia
chi è cchiù ricca ri Maria;

Bambineddu ruci e amatu
iu ti portu u cuccidratu
ti li manci in cumpagnia
ri Giuseppe e ri Maria.

ANONIMO

lunedì 5 dicembre 2016

LU SCHERZU E' PIACEVULI E LIALI SULU S'UN PISCIA FORA R''U RINALI


Quannu scherza cu mòdi 'ntelligenti         
l'omu schirzusu fà scialari 'a genti
appena metti a sìgnu lu so tiru
a cù 'ncagghia cci manca lu rispiru

Appena chi lu schèrzu è sbindatu
di riri sulu cc'è chi s'ha' scherzatu
pi chissu 'un è ri fallu a lu 'mmiacu
e nammenu a cu è "Minicu Cacu"

Lu scherzu s'havi sempri a calculari
s'è rausu è còsa di scartari
masìnnò  roppu tùtta la scherzata
finisci a sciarra e a chiàntu la risata

Lu scherzu un'arma è a doppiu tagghiu
è 'na ciappola, chì cela lu 'ncagghiu
'un va usata cù genti dementi
o cu l'usu nni fà, roppu si penti.

Lu scherzu fattu a tàli, Stifanazzu
notoriamenti un gràn babbasunazzu
senza vulillu fù assai pisanti
da fari rivutàri puru 'i santi

Sapennulu, l'amici ch'era liccu
e cc'avissi carùtu comu un miccu
vantavanu  ri fàri spanni e spenni
spassannusilla cù li minurenni

Stifanazzu attintàva ed ammuccava
pi sentili perciò s'avvicinava
e poi cci parsi rì cogghili 'n fallu
quannu pallaru di festa di ballu

All'angulu r''u bàarri r''u zzu 'Ndria
si retti appuntamentu 'a cumpagnia
<
la seguemu, cu' jùnci prima aspetta>>

Stifanazzu attinttàu cu 'ndiffirenza
ma nun fici mancàri 'a so prisenza
misu ravanti 'u bàrri r''u zzi 'Ndria
aspittau comu un fìssa a cumpagnia

Nuddru si prisintàu, passau a lambretta
a caddru cci pàrsi 'na <>
nun cci vitti di l'òcchi Stifanazzu
e cci jiu rarrè còmu un minchiunazzu

Rintra  pa'ìsi ccì fu la gincana
cu' jia a punenti e cù' jia a tramuntana
Stifanazzu li pèrsi, poi, ri vista
e 'nculluratu sì pista e ripista

Ma ccì facia la gùla nnicchi nnicchi
comu succeri, spissu, a chiddri licchi
si curcau annirvatìzzu e scunsulatu
senza sapiri ch'èra cutuliatu

L'indomani 'i picciotti 'u stuzzicaru
tutti li passatèri cci cuntaru
cuntaru comu avianu arrimurchiatu
e quantu si lavissiru spacchiatu

Stifanazzu attintava e si ruria
p'avir persu ri vìsta 'a cumpagnia
r'azziccari spirava lu mumentu
ri quann'era lu nòvu appuntamentu

'Sta vota lu fissàru a l'ottu 'n puntu
pi cuntarisi lù restu r''u cuntu
e ghirisinni ròppu o' Castiddrazzu
runni si cumminàva lu 'ntrallazzu

Stifanazzu di nòvu nun mancau
ravanti o' barri attèntu s'assittau
e aspittau pi l'orariu prefissatu
l'incontru, ri l'amici, cuncurdatu

'Na machina cu rintra 'na <>
passau pi l'ottu 'n puntu ri vulata
si viria ri 'na dònna l'angularu
e puru 'u sutta rì lu masciddraru

Stifanazzu abbirratu comu un turcu
rissi: <>
li vitti tutti rìntra un malasenu
runnì cc'eranu 'nchiùsi balli fenu

Puru iddru ci trasìu senza pinzari
p''u scuru cci tuccàu ri truppicari
ru' mascarati "armàti" l'attunniaru;
pigghiau lignati rì cozzu e cuddaru

Senza vulillu,  alfìni lu sbinnaru
cci spaccaru c'un pùgnu l'angularu
c'un corpu siccu pòi drittu a lu sonnu
cci cumpareru lì stiddri mezziornu

Si nun cc'è nuddru chi supra cci ciucia
è giustu rir , cu' è liccu sabbrucia
'sta pitanza però fu priparata
pi giunta, puru, ccì vinni salata

Pi Stifanazzu fù scherzu r'armali
e c''a scupetta càrricata  a sali,
quannu vitti l'amici far capanna
li corpa cci spàrau chi tinia 'n canna

La mira fu pigghiàta versu u'u vasciu
runni l'omini vèri tennu 'u 'ncasciu
lu sali si 'un ammazza, certu abbrucia
e ancora cc'è cu' li feriti ciucia

Lu scherzu fattu vinni esaggeratu
Stifanazzu fu pùru vastuniatu
pi pocu nun fìiniu 'nna 'na trageria
e tutta la babbiàta, in cosa seria

Scherza chi fanti e làssa stari 'i santi
cu li minchiuna 'un fari 'u pruvucanti
lu scherzu è piacèvuli e liali
sulu s'un piscia fòra r''u rinali

VINCENZO ADAMO

lunedì 28 novembre 2016

CADIA NA' STIZZA D'ACQUA

Cadia na' stizza d'acqua ad allammicu
davanti lu palluri di la luna.
Nta lu silenziu lu sicchiu pinnia
supra lu puzzu, allatu li limuna,
stancu di li scinnuti e l'acchianati
talia ncelu, comu pi circari.

Gimia lu pernu e puru la catina
appisa all'arcu chi paria d'argentu.
Li chiuppa attintavanu sigreti
tistiannu a li discursa di lu ventu
chi spittinava rosi arraccicati
supra lu tettu vasciu di li casi.

Curcatu lu silenziu supra un ciuri
svigghiava nà nuttata di duluri
e larmi persi mmezzu a tanti spini.
MARIA  FAVUZZA

lunedì 21 novembre 2016

A SPIRANZA


A spiranza pi l'omu è comu un cuscinu
ca l'accumpagna pi tuttu u so camminu.

Quannu è nicu e nun canusci peni,
ci lu cucchi e tuttu lu cunteni.

Di supra ci dormi beatu
di la speranza si senti annacatu.

Poi, passa u tempu e crisci
e lu cumpagnu di sutta ci sparisci.

Quannu è granni e s'arriposa
sulu a testa acchiù ci posa.

Quannu è vecchiu, e è sulu,
si cucca a sira e ci pari duru.

Poi, a notti s'arruspigghia,
moddu ci pari e sonnu nun pigghia.

Sulu quannu mori c'arriposa cuetu finalmenti,
ma tannu, di spirari nun avi nenti.

ALFREDO OSSINO

lunedì 14 novembre 2016

'NCERCA DI CUMPAGNIA


'U surrisu: Ricchizza di l'omu
na ricchizza c'ugnunu po' aviri
un poi diri, 'u fazzu ma comu
l'u' poi fari: E poi dari piaciri.

Mentri riri: Tu crisci l'amuri
fai di rosa ..... Pi fina 'l'u diri
e la pirsuna: Ti gusta sapuri
tanta gioia, c'ognunu ci criri.

U' labbru, ha un granni putiri
s'a' to' vucca .... surridiri sà
pi cu talia ....... si crisc'i' rispiri.

Ti ridduci l'u' mali ..... a mittà
alluntana l'u' tantu suffriri
su' to' labbru, stu rialu l'u' fà.

PAOLO  RUGGIRELLO

lunedì 7 novembre 2016

LA MAMMA


L'amuri di la mamma è straputenti
E pi li figgh' cosi ni fa tanti.
L'aiuta 'nta li vai e 'nta li stenti
E ci duna lu cori a tutti quanti.
Ci sparti puru l'arma, ed è cuntenti:
Voli cuntenti a tutti pì davanti.
E l'accuntenta 'nta qualunchi cosa,
E pi li figghi peri nun ni posa.

No, nun ni posa mai, sta n'muvimentu.
Travagghia  p'aiutari a tutti quanti.
Anchi si figghi ci n'avissi centu,
A tutti li cummogghia cu lu mantu.
E si la vita so' la passa a stentu,
A nuddu lassa misu 'n quarchi cantu.
Tutti li cerca e li voli prisenti
E sentiri 'un ci fa li patimenti.

Patimenti pi figghi è tristi cosi
Supportanu li matri, e su amurusi.
Puru si lu distinu  ad iddi vosi
Dàrici dispiaciri  cchiù gravusi.
Spissu li figghi 'un ci dunanu rosi
Pi cumpenzu a li meriti, e hannu scusi
Pi  vulirisi jnchiri la sacchetta,
Anchi si so mammuzza va a fa detta.

SEBASTIANO  BENENATI

lunedì 31 ottobre 2016

PER NOI

L'amore
non è paradiso terrestre,
a noi
l'amore
annunzia ronzando
che di nuovo
è stato messo in marcia
il motore
raffreddato del cuore

Vladimir Majakovskij

lunedì 24 ottobre 2016

CU' SI FIDA DI L'AVVOCATU AFFRITTU CAMPA E PIRISCI SPINNATU



Nanài Sciarrinu e Pèppi Liticùni
avianu a limitu, pòrta e purtùni
puru a li pila ccì facianu càsu
e passari un 'nnavia na musca pu nàsu.

A Peppi 'u sceccu ccì satau lu mùru
lassau la stadda sò locu sicuru
dammaggiu fici 'nnà l'ortu a finaita
e picca mancau chì finissi a fàida.

Nanài era assai fucùsu, di caràttari
'nni Peppi 'ccì jiu, cù boria, a ribbàttiri
appena ch'arrivàu misi 'ì bannètti
e picca mancau chì pira 'un 'cci rètti.

Vulia pagatu lù dannu a la lìra
chiddu di li mulùna e di li pìra
'ntimidiu puru là settima rèra
ch'avissi fattu di tutti stramèra.

Peppi ch'era però un omu saggiu
ricanuscìu di lu sceccu 'u dammaggiu
tuttu nun lu vulìa però paari
prontu sulu 'na mànu era a tagghiari.

Nanài, sfirriusu, nùn capiu raggiuni
l'omu ch'è omu nùn fa lu minchiuni
cu 'sta pruposta sì 'ntisi 'nsultatu
e a ribbattiri jìu 'nnall'avvocatu.

Pi la difisa di li so'  'nteressi
cci misi all'avvocatu Causipessi
summu avvocatu, prìncipi r' 'u foru
cc'avia difisu là causa a so soru.

Lu tortu paria di Peppi lampanti
avia lu sceccu fattu lu briganti
sbaglia lu sceccu e pàga lu patruni
picchì la liggi nùn talia raggiuni.

Poi nun sapennu 'ì mòssi di Nanai
a Causipessi ccì cantau li vai
chistu tranquillu lu fici sfuari
cci dissi poi: << difènnu a to cumpari >>.

Però cci vosi dari un bon cunsigghiu
rivolgiti al collèga meu Cunigghiu
porta 'sta littra d'accumpagnamentu
e bonu ti farà lu trattamentu.

Peppi si misi, lèstu a caminari
putia supra li spisi sparagnari
piegau la littra e l'à misi 'n zacchetta
'nna la parti di dintra d' 'a giacchetta.

Camin facennu s'àguzzau lu 'ngegnu
la testa dura sèmpri 'un è di lìgnu
comu fimmina ch'è cusiritèra
scirau a littra e liggìu chiddu chi cc'era.

" Carissimu cullèga meu Cunigghiu
mannu stu pollu pì daricci un cunsigghiu
fa la parigghia cù 'n'autru picciuni
chi tegnu dintra già 'nto me casciuni.

Cerca lu modu dì fallu 'nfutari
e prestu li facèmu poi scannari
quannu capemu chì aggir si pò
pi unu cci pensi tù, pi l'autru jò>>.

Peppi calculau chì tuttu 'stu 'ngannu
chiossai putia custàrca di lu dannu
misi al correnti d'ù fattu a Nanài
chi pi sta  littra avia li stessi vài.

"Finemula cu tùtta 'sta vriogna
semu 'nte manu dì genti carogna,
'ncucchianu i testi, pi falli truzzari,
comu picciuna nnì vonnu spinnari".

Puru, allura, Nanài si cummincìu
comu putia finìricci a schifiu,
un tintu accordu dòppu ch'è firmatu
è megghiu di li vài d'un avvocatu.

Peppi e Nanài imitàru a Salamuni
truvaru l'accordu e pùru la raggiuni
vali  chiossai la pàci di la verra
quannu a cunfini sì teni la terra.

Si l'avvocàtu aggàrra a unu minchiuni
finisci sempri chì havi raggiuni
cu si fida perciò di l'avvocatu
affrittu campa e mòri poi spinnatu.

ANONIMO

lunedì 17 ottobre 2016

CARRITTERI


O carritteri cu la zotta 'manu,
crisciutu a la furtura d'un stratuni!
Sentu la vuci, sentu li cianciani,
lu trangulu c'annaca la canzuni
e l'ecu si la porta pi li valli.

D'arbi e di suli comu 'mbriacatu,
lenti li retini e fai lu pinnicuni,
lu fidu cavadduzzu 'mpinnacchiatu
passa li fossa, scansa li pitruni,
ti porta nachi nachi pi la strada.

Di lanigghi e spicchietti 'ncurunatu
tira cu orgogliu lu trufeu anticu,
o carru di la storia pitturatu,
cavaddu chi di l'omu fusti amicu!

Spartivi li pinzeri duci e amari,
tinivi supra lu pettu lu gran pisu.
Si all'acchianata anticchia arripusavi,
pigghiannu ciatu sempri malumisu,
scruscia la zotta, signu d'avanzari:
scattavi a 'du cumannu e ripigghiavi.

Li petri ti tagghiavanu li peri,
ma tu sintivi dintra lu to cori
la vuci duci di lu carritteri,
chi la to vita era, lu to cori.

MARIA FAVUZZA

lunedì 10 ottobre 2016

IL SASSO

La persona distratta vi è inciampata.
Quella violenta, l'ha usato come arma.
L'imprenditore l'ha usato per costruire.
Il contadino stanco invece come sedia.
Per i bambini è un giocattolo.
Davide uccide Golia
e Michelangelo ne fece la più bella scultura.
In ogni caso, la differenza non l'ha fatta il sasso, ma l'uomo.

Non esiste sasso nel tuo cammino
che tu non possa sfruttare per la tua crescita.

ANONIMO

lunedì 3 ottobre 2016

L'ANIMALI SOCIALI


Tutti l'animali, dici la scienza,
si associanu pi la cumminenza.

A natura i patti ci fa fari
e tutti poi a na rispittari.

Ma ci ne unu, ca avi qualcosa di speciali,
tutti dicinu ca è "sociali".

St'animali però a ta sapiri
è l'unicu ca s'associa pi trariri.

Si rici ca avi a cuscienza,
ma ci funziona sempre a cumminenza.

L'amicizia nun cunta pi st'armali,
eppuru, si dici ca è "sociali"!

È l'unico ca havi intelligenza,
di l'animali è l'unicu ca pensa!

Ma u munnu sta distrurennu alleggiu alleggiu
e ancora a veniri u cchiù peggiu.

Ammazza e spara macari ppi nenti,
e chistu è l'animali intelligenti.

ALFREDO OSSINO

lunedì 26 settembre 2016

I SODDI


L'omu cerca i soddi 'nsichitanza
cummintu ca sunnu di ranni 'mpurtanza.

Tutta a vita i cerca cu affannu,
ma di truvalli, nun sapi mai quannu.

Quasi sempri sta ricerca è senza fini,
ma a spiranza, ci rinasci tutti i matini.

Ogni tantu, però c'arrinesci
e picca ci manca ca pazzu nesci.

Si n'adduna, passatu u primu mumentu,
ca sulu ora, 'ncumincia u veru turmentu.

'Nta testa hanu aumintatu i pinseri
ca mancu a notti dormi e s'arriseri.

Pi prima cosa pensa su a sabbari,
qual'è a megghiu cosa pi falli fruttari.

"Ora i mettu a banca e pigghiu l'interessi,
ma ca svalutazioni, cò tempu su pessi!

Ora cercu di l'amici u cunsigghiu!
... Ma forsi è megghiu ca nun u pigghiu!

Forsi, spinnili è a vera soluzioni,
... ma poi, tornu 'nta vecchia situazioni!

E su mi scippunu i dilinquenti!"
Macari stu pinseri, ci furria 'nta menti.

" Pirchì m'attruvari 'nta sta situazioni,
ca ci pensu e nun trovu a soluzioni?

Era megghiu su nun aveva nenti,
ca almenu cueta aveva a menti.

Cuntintizza i sordi mai hanu purtatu
a cu di nicu nun c'ha statu abituatu.

Acchiù nun mangiu 'nta lu iornu,
e tutta a notti nun pigghiu sonnu.

Tantu a disidiratu 'sta ricchizza,
ma chi pinseri a divintatu 'na  munnizza".

ALFREDO OSSINO

lunedì 19 settembre 2016

L'ESTATE CI HA LASCIATO

Estate,
ti saluto,
con le tue belle giornate,
ci hai fatto andare al mare.
Estate,
sei bellissima,
perchè te ne sei andata?
Ricordo quando giocavo,
co la sabbia morbida e finissima,
Mi ricordo anche di quei gabbiani,
che giocavano contenti,
io li guardavo con felicità.
Mi ricordo quando avevo costruito un castello,
con le onde a poco a poco è svanito,
così come sei svanita tu.
Ciao estate,
al prossimo anno!!
PIER NICCOLÒ

lunedì 12 settembre 2016

L’HABITAT E LA RACCOLTA DEI PORCINI


Affinché il Porcino possa nascere e crescere devono verificarsi delle precise condizioni meteorologiche, in particolare è necessaria un’abbondante pioggia, e di seguito alcune giornate di sole, possibilmente senza vento secco, per non asciugare eccessivamente il terreno. Se il terreno era molto asciutto prima delle piogge, sarà necessario attendere dai 7 ai 15 giorni affinché i primi Porcini possano fare la loro comparsa. In seguito per mantenere costante la produzione, la variabilità del tempo gioca un effetto positivo: rapidi acquazzoni seguiti da giornate di sole sono le condizioni ideali. Verificatosi queste condizioni non si parte di primo mattino nell’intento di arrivare in tempo sul posto per non farsi battere dai “concorrenti”, sempre nella convinzione che i funghi siano spuntati nel corso della notte. Sicuramente le ore più adatte per la ricerca sono quelle della tarda mattinata e primo pomeriggio che presentano, rispetto a quelle del mattino, almeno due vantaggi: Condizioni migliori di luminosità. Condizioni più idonee del terreno; nella tarda mattinata sia l’erba che il sottobosco hanno perso la rugiada, il terreno è più asciutto e non c’è il rischio di inzupparsi le ginocchia, gli stinchi o la schiena ogni qualvolta si passa vicino ad un cespuglio. Gli stessi funghi si presentano in condizioni migliori per essere raccolti. È buona regola guardare sotto ogni albero, aggirandolo e facendo molta attenzione ad ogni tipo di rigonfiamento sul terreno: aiutandovi col bastone smuovete le foglie con pazienza, guidati sempre dalla speranza di poter trovare il nostro amico gradito. Attenzione: non aiutatevi mai solo con le mani perché al posto di un amico gradito potrebbe essercene uno sgradito (serpente o altro…). Appena trovate un fungo non toccatelo con le mani se non ne conoscete la specie, assicuratevi prima della sua bontà ed in caso contrario lasciatelo stare (non rompetelo, ne calpestatelo perché, anche il più piccolo essere vivente, contribuisce all’equilibrio dell’ecosistema). Nel caso in cui il fungo non sia velenoso, raccoglietelo e aiutandovi con il coltello pulite per bene la base del gambo in modo che la terra, il micelio e le altre sostanze depositate su questo possano cadere, così da non incidere sulla prossima nascita. Il consiglio che vi do' è quello di raccogliere solo  ed esclusivamente i funghi di cui siete sicuri della loro commestibilità. L'habitat ideale è principalmente il bosco di latifoglie e conifere, come castagni, querce, faggi ecc. Il periodo più abbondante , fine estate e primi d'autunno, subito dopo le prime piogge.

lunedì 5 settembre 2016

SURRISU RICCHIZZA E PARADDISU


U surrisu, è ricchizza di l'omu
n'à ricchizza c'ognunu po aviri
un poi diri: L'ù fazzu ma comu
l'ù poi fari: e poi dari piaciri.

Si ti riri l'ù labbru nn'amuri
fà di rosa, pi fina l'u diri
si l'ù cori, nni gusta sapuri
tanta gioia c'ognunu ci criri.

Nno' labbru c'è tantu putiri
siddu l'à vucca, surridiri fà
ti poi crisciri puru i rispiri.

Poi ridduciri 'ì mali, a mitta'
si lu labbru e di duci surrisu
viv'ù munnu, da veru MAISTA'.

PAOLO RUGGIRELLO

lunedì 18 luglio 2016

MARI D'ASTASCIUNI

Mari: tu ni fai viviri cuntenti
'nna bidizza duci spumiggianti
sai dari lu cori a tanta genti
'u populu ti trova 'ntirissanti.

L'estati porta tanti cuncurrenti
un populu armuniusu spasimanti
friscura c'arrial'à nostra menti
fa cù pueta 'nni scriviu sti canti.

E' maravigghia stu suli splinnenti
ti scava, e ti fa sentiri 'mburtanti
L'ì carni stisi .......... è quattru venti
'u mari: è l'amicu spumiggianti.

Omini e donni strincinu  l'ì renti
cu stu beni "Di Diu"  cavi davanti
puru si pi natura: si 'mputenti
ai sulu d'agghiuttiri 'mmacanti.

'U mari, e l'astasciuni 'nnarriala
l'ì vogghi 'nni l'ì sapi sudisfari
spunta l'u suli, sona la campana
nuddu e nenti ti pò cuntrastari.

Grazzi all'estate fai na vita arcana
stu piriudu nun lu poi diminticari
stu mari na larghissima funtana
'u tempu nun l'ù viri di passari.

Mari e suli: nun poi diminticari
crisci lu cori, fai 'nna vita sana
u mari sapi a tutti accuntintari
'u travagghiu pi nenti l'alluntana.

Grazzi all'estae fai na vita arcana
una ricchizza c'unzì pò accattari
'u pueta rima pi tutta la simana
mari e suli ......... 'nni fannu campari.

PAOLO RUGGIRELLO










lunedì 11 luglio 2016

CUNSIGGHIU

E lu cunsigghiu pigghialu di tutti,
e di n'oricchia senti e dun'occhiu vidi;
nu cunfidari  li tò cosi a tutti
chi nun su tutti l'omini fidili;
tu vidi chi li tempi su currutti,
socc'hai 'nta la menti 'unni lu diri;
si voi purtatu rispettu di tutti
fa finta chi nun senti e chi nun vidi.
ANONIMO

lunedì 20 giugno 2016

NOTTI

Notti ca scinni cheta e silinziusa
disiata tu veni all'arma mia!
Quannu si 'chiara o quannu si 'scurusa
sempri la benvinuta dugnu a tia.

Oh! Quantu tu ppi mia si ' priziusa
ca l'estru svigghi a la me fantasia
la to calma profumata e maistusa
fidili e duci mi fa cumpagnia.

Amica notti, quantu mi piaci
na li to ' vrazza lu 'nsumari è duci
ca mi circunnu d'ummira e di paci.

Mi fai 'risumari rosi e tanti ciuri
mentri c'all'alba ccu la nova luci
trovu la vita ccu li so duluri!
Graziosa Casella


lunedì 6 giugno 2016

LA CASUZZA DI LI SETTI CIATI

Setti rispiri dintra 'na casuzza
si spartinu lu lettu
e lu panuzzu.
Lu cagnuleddu curri,
fa lu jocu
assemi a li mizzuddi
ed a Pippuzzu
e allera lu silenziu di la strada.

Lu suli ucchiulia
'ncapu la porta.
La corda e la furcina
sta a lu muru.
La matri stenni 'robbi .....
Mentri l'aria di nuvuli lu suli fa chiù scuru.

Poi un scrusciri di piatta
e cucchiareddi,
un sbattiri di 'robbi
ammazzunati.
MARIA  FAVUZZA

lunedì 23 maggio 2016

VIVA LA SICILIA

Cu' voli puisia vegna 'n Sicilia,
Ca pòrta la bannera di vittoria;
Li so' nnimici nn'avvirannu 'nvidia,
Ca Diu cci  desi ad idda tanta gloria,
Canti e canzuni nn'havi centu mila
E lu pò diri ccu grannizza e boria.
Evviva, evviva sempri la Sicilia,
La terra di l'amuri e di la gloria.
Anonimo

lunedì 9 maggio 2016

SICILIA PI TUTTI ............

CARRETTU SICILIANU PARATU PA' FESTA

Viniti a viriri vui la me Sicilia
china di mura antichi e di culonni rari
ca sunu a loria i lu passatu magnu.
Di 'cca' passanu i greci e i saracini
ci vinniru i rumani, l'arabi e i nurmanni;

chiurenu li spagnoli e arristanu li taliani.
Nui semu amabili, curtisi e uspitali
chini di mitu sacru e di sfurtuna
e sulu fora truvamu lu travagghiu e i lagrimuna.

Lu cori lu lassamu arreri
p'arriurdari a terra e i munti cu lu mari,
unni lassamu lu veru gran trisoru.

L'orgogghiu ca 'nni' macina la menti  supraffina,
vi purtau luntani, me cari cittadini,
ma ora chiamu a tutti prisenti, e  ... sull'istanti.
A terra nostra è lu caluri di 'll'amuri veru:
Vinitilu a pruvari vui prima di muriri
lu trimulizzu ca pigghia o vostru cori
... satannu 'nna' la navi o prima di sbarcari.

GIUSEPPE ALIBRIO

lunedì 2 maggio 2016

LA VICINA SCUNCICUSA

Quantu è scuncicusa sta vicina
tutti li jorna mi veni a 'nzurtari
mi dici m'arraspa la carina
ca chi manu nun mi pozzu arraspari.

Si m'arraspa quannu mi cattigghia
la testa l'aiu vecchia e nun s'impidugghia
iù pozzu essiri lu patri e tu la figghia
picchì mi cunti a favula d'avugghia.

Comu fimmina si troppu bedda,
nun putemu iucari cu lassa e pigghia
lu sai chi dicissiru 'nta sta vanedda
stu vecchiu si misi cu'a picciuttedda.

Da testa levatillu stu pinzeri
a lu jornu  nun venimi a'nzurtari,
cercati u surdatu bersaglieri
e sta carina ti la fai arraspari.

Anonimo

lunedì 18 aprile 2016

LA SARVIZZA DI L'ARMA

'Na matina mi fermu ad ammirari
Mastru Cola, chi fa lu fallegnami.
Lu lignu ch'iddu stava pi piallari
Lu vutava e sbutava a la sirrami.
Un corpu po' ci dava cu un scarpeddu,
Pi fallu addivintari un casciuneddu.

S'avia susutu prestu 'dda matina,
Chi prescia ci facia donna Cecè.
Ed iddu, ch'avi  menti saggia e fina,
Li porti nun li fa pi com'è ed'è.
 S'accuntenta di fari sacrifizzi;
Ma li porti nun hannu a aviri vizi.

Cì 'nsigna all'operai cu la saggizza
Chi li sirvizza assai su' chiddi boni.
Lu dari santamenti è 'na sarvizza
Di l'arma chi cu Diu sta 'n cumunioni,
E c'è cu 'nveci curri e fa li 'nbrogghi:
Sulu sordi e nent'avutru arricogghi.

SEBASTIANO BENENATI

lunedì 11 aprile 2016

DDA PAROLA .....

'A vita è 'na guerra di paroli
C'è cu li usa comu li pistoli
 Cu n'avi picca e li teni 'n piettu
Cu si curca cuomu fussi liettu

M ch'è bella dda parola sincera
Ca spunta 'u suli da primavera
Ch'on  t'a spittavi tu ccussì priziusa
Cuomu 'na carizza, ma amurusa ...

'U cori s'a pigghia e la rimanna
Lu midiusu la senti cunnanna
La pirsuna bedda ni fa tisoru
Crisci  di valuri chiossai dill'oru.

E quannu riva l'ura di muriri
Ca ni tocca  iri di lu Signuri
"Vidiemmu cuomo parri" ni dumanna
" La parola o puostu to ti manna"

E di ddu mumentu nun pò mmintari
Farfantarii nun si puonnu diri,
Ti nesci dda parola do to cori
Ca ti ci misi di ddi primaveri

Dd'amicu  caru cc'a so cantalena
Ca di tia si pigghiava pena:
Appena la pronunci lu Signuri
Ridi ca ti nisciu da vucca un sciuri.

Giuseppe Messina 

lunedì 4 aprile 2016

U POLITICU CA VULISSI

A politica, si sapi è disgraziata
E a genti 'mmalirici a cu l'ha invintata.

I politici pensunu sulu e cazzi soi
E campari bonu tu  nun poi.

A spiranza pi nui è sempri a stissa
Ca ci fussi unu ca pensa pi stu fissa.

Ju, ni vulissi unu ca nun fa raccumannazioni,
ca sulu pi mia facissi n'eccezioni.

Ci ni voli unu ca nun fa compromessi,
Ma ci dugnu u votu, su fa li me interessi!

Onorevoli, lei nun s'ha occupari di affari!
..... A propositu, pi l'appaltu ca ma vo procurari?

Lei s'ha occupari dei bisogni da le genti!
Ma .... su cci dugnu u votu, nun mi duna nenti?

Ju, si sapi, votu sempri  cu cuscienza,
sulu a cu mi  favorisci  do la prifirenza.

Matrovu sempri disgraziati,
ca macari cu l'avidi fannu patti scellerati.

Onorevoli, favurissi sulu a mia e nun si sapi nenti,
lassa stari a l'avidi ca su un pugnu di delinquenti.

Cu tutti a essiri precisu e misuratu,
tranni cu mia, ca mancu t'ha vutatu.

Alfredo  Ossino