domenica 30 dicembre 2018

LA NATURA


Ma quant'è granni e bedda la Natura,
matri priziusa di tuttu lu Criatu,
cu la prisenza tò, ognunu s'innamura,
facennu stari bbonu, puru, cu è malatu.

Criasti, tu, lu Suli, l'Acqua e li Pianti,
elimenti nicissari pi cu si trova in vita,
furmasti Celi, oceani e cuntinenti
e tanti autri cosi di biddizza infinita.

La stissa cosa ppi tutti l'animali,
e, ccu tanti aceddi ca vannu cantannu,
hannu 'nfascinu beddu e naturali,
basta ca non c'è L'omu, ca fa dannu!

Parrannu cu la Natura,
nà sula cosa fici, in modu stranu,
intra la maravigghia di stù Munnu,
desi spaziu, puru, a l'essiri umanu.


SARO ALESSANDRIA

Ô SPECCIU


Ogni gh-jiuornu m’addummannu:
cchi cci fazzu nta stu munnu?...
Fazzu bbeni… fazzu ddannu…
A cchi ssierbu?... Cchi è ca sugnu?

Stu pinzieru vi lu ricu
nu mmi lassa rripusari:
mi taliu ô specciu e ddicu:
- Rimmi tu com’è cà ffari! –

Chiddu rriri, mi talia…
- Cchi ti mporta? - m’arrispunni.
Ppuoi la testa nnaculia
e mmi fa: - Cchi ti cunfunni?...

E sse ffazzu com’a ttia
e tti fazzu ssa ddummanna?...
- Lassa peddri sient’a mmia! -
E ssi vota ri dda bbanna.

A stu puntu sai cchi ffazzu
prima ca cci niesciu pazzu:
arrunciu i spaddi, lu taliu…
e la testa nnaculiu.


GIUSEPPE D'AVOLA

venerdì 28 dicembre 2018

LA SIEPE



Qualche bacca sui nudi ramicelli
del biancospino trema nel viale
gelido: il suol rintrona, andando, quale
er tardi passi il marmo degli avelli.
Le pasce il piccol re, re degli uccelli,
ed altra gente piccola e vocale.
Sodono a sera lievi frulli d'ale
via, quando giunge un volo di monelli.
Anchio: ricordo, ma passò stagione;
quelle bacche agli uccelli della frasca
invidiavo, e le purpuree more,
e l'ala, i cieli, i boschi, la canzone:
i boschi antichi, ove una foglia casca
muta, per ogni battito di cuore.

GIOVANNI PASCOLI

MALIRITTU JNNARU!



Jnnaru, scilliratu e malirittu,
traggiriaturi di la casa mia,
cu acqua, ventu, friddu e cu pitittu,
cunsumari mi voi la massaria.
Senza nudda ragiuni né dirittu,
tutti 'sti cosi vinniru cu tia,
lu lassu a tistamentu a tutti scrittu,
tu sì lu misi di la rivirsia.
E nun ti nni curi s'a li puvireddi
cci morinu li pecuri e l'agneddi.

Cumpassioni nunn'ai pi 'st'armaleddi,
sciusci spissu punenti e tramuntana,
e, puru avennu la lana e la peddi,
lu friddu forti 'nta l'ossa trapana.
A niatri picurara puvireddi
ni passanu li jorna e la simana
a stari fora cu li 'ncirateddi,
mentri li ricchi dintra la so tana
stannu beddi tranquilli ammantiddati
e niatri semu fora e disprizzati.

Tu ti diverti a fari nivicati
e 'nta la terra erva nun nni crisci,
cu l'acqua, cu lu friddu e li ilati
lu siminatu ch'è natu spirisci.
Li debbiti vonnu essiri pacati
e 'un sapemu comu ni finisci,
mentri li ricchi dintra arripusati,
su cu li panzi chini grassi e lisci.
E niavutri afflitti puvireddi
semu fora a lu friddi aggragnateddi.

FONTANA ANTONINO

lunedì 24 dicembre 2018

LU CARDIDDU E LU FRACUNI




Un cardiddicchiu si mittia a cantari

'nto giummu di na canna spampinatu,

e di lu ventu si facia annacari

senza chi nuddu mai l'avia tuccatu.

Di ddà pi casu s'attruvau a passari

un jornu 'un fracunazzu assai affamatu

l'acchiappa e prestu finiu di campari,

ddu poviru cardiddu sfurtunatu,

chi sennu vecchiu 'un s'avia 'nsignatu

chi campa vecchiu cu canta ammucciatu.

FONTANA ANTONINO

domenica 23 dicembre 2018

BUON NATALE



Le cose più belle della vita non si guardano con 
gli occhi, ma si sentono con il cuore.
Un caloroso augurio di buon Natale.

LU SURCI CAMURRISTA




Un surci camurrista e murritusu,

sintiti quantu dannu potti fari,

dormiri nun putia e p'un stari uziusu,

facia tutta la notti a rusicari,

Mi misi trenta sacchi fora usu,

ch'un si pottiru mancu arripizzari,

'st'armalu puzzulenti e pirucchiusu,

mi vulia la casa cunsumari,



Facennu a costi d'atru lu sfarzusu,

gran manciati facia senza dinari,

e di li mè buntà, facennu abbusu,

puru li mura cuminciau a sfunnari,

Facennu 'nta n'agnuni un gran pirtusu,

pi di lu 'attu un si fari acchiappari,

però lu attu furbu e maliziusu,

pinsava comu si l'avia a manciari,



Però lu attu chi era cchiù viziusu,

di notti ci piacia scaminari,

d'iri circannu amici era agguriusu,

e li circava pi sulu nun stari.

'Na notti chi lu tempu era friddusu,

pinsau di dintra a dormiri arristari,

si curcau e si misi a runfuliari.



Lu surci camurrista e murritusu,

addiuni nun putia arripusari,

e 'nt'on saccu vardignu e primurusu,

ia circannu cosi di manciari.

Lu 'attu chi durmia c'un occhiu chiusu,

'ntisi lu scrusciu e si misi attintari,

e s'appustau a latu lu pirtusu,

d'unni lu surci si sulia ammucciari.



E' quasi jornu, ddù surci fitusu,

pinsau chi s'avia arritirari,

quannu vitti lu attu cunfusu,

avia fattu la mossa di vutari.

Però lu attu putenti e mafiusu,

l'afferra e unni lu fici cchiuù scappari.

Strincennulu cu l'ugna e li scagghiuna,

vivu si lu manciau 'nta dui uccuna.



Unni l'aiuta sempri la furtuna

a chiddi maliuti e camurrista,

chi vulissiru fari li patruna,

ni cù li cosi soi cu stentu acquista.

Eu lu ricu a li granni e li garzuna,

d'un li fari li contabbanista,

chi Diu unn'è sempri chi pirduna,

a c'unn'av mirudda, nasu e vista.



Veni cu 'na prescia prucissatu,

comu lu surci chi muriu manciatu.

FONTANA ANTONINO

E' NATALE



Farina, acqua e sali
pilli pettli di Natali,

pi  stò allegri in armonia
tutti quanti in compagnia.

Tra nnu munnu di risati,
sannacchiutli e cartiddati,

pasta,pesci e baccalà
alla fini i ma sciucà

alla tombla, a mazzettu
pi fini cu nnu tirzettu

finu a quanna arrial'istanti
propiziatu tlu Buon Diu.

Ti salutu amicu miu!
Euguri a tutti quanti

GIUSEPPE VINCENZO COFANO