lunedì 24 novembre 2014

QUANNU S'ADDIVENTA VECCHI

Mi pari chi pirdemu lu tirrenu,
Di vecchi, e 'un semu cchiù comu 'na vota.
La forza n'abbannuna o veni menu,
La vita, già si sapi, è comu rota.
Di giuvini, si curri comu un trenu;
Di vecchi, 'un si fa cchiù lu vota e sbota.
E un si sapi picchì lu Criatu
Diu cu 'sta sorti lu vosi furmatu.

Vecchi,  si perdi la qualunchi dota,
Finisci ogni spirtizza ed ogni fama.
Vennu  malanni, tutti ni 'na vota;
Di li senzi si perdi anchi la trama.
E la carina pari sempri scota,
E lu riposu sempri  ni ricrama.
Parissi chi ni 'mpenni lu tagghiuni
Di stari 'mpirtusati 'nta 'n agnuni.

Finisci ogni pinzeri ed ogni 'ntressu
Di travagghiari a rùmpisi l'ossu,
E macari di fari lu riversu,
Picchì ogni  guaiu n'addiventa grossu.
Nun cummeni di fari lu scunnessu,
Chi, essennu vecchi, ni chiama lu fossu.
Bona chi ni finisci, c'è un vastuni,
Pì 'un jri 'n terra ad ogni truppicuni.

Cu 'sta a l'agnuni s'av'a cuntintari:
Mentri ch'è 'n vita, prova 'acchi piaciri.
Qualunchi cosa s'av'a  suppurtari,
Mentri si pò manciari e diggiriri.
'Sennu malati, 'un s'av'a a dispirari,
Picchì  n'attocca  'n sorti di muriri.
Ma sempri avemu a tèniri l'onuri,
Ringrazziannu  tutti a lu Signguri.
SALVATORE CANGELOSI


Nessun commento: